În ultimii ani am sesizat din ce în ce mai multe comportamente impulsive. Oamenii sunt adesea împinși de nevoia de a acționa fără să gândească mai întâi, fiind mânați de o mulțime de factori, cum ar fi presiunea timpului, dorința de a obține ceva într-un timp foarte scurt sau decizii luate pe moment.
Desigur că există mult mai mulți factori, însă eu consider că acești factori sunt cei mai frecvenți.
De asemenea, incertitudinea unei anumite situații, lipsa de informații despre un anumit subiect, lipsa liniștii interioare duc la un comportament impulsiv.
Așadar, m-am gândit la câteva exemple ale impulsivității în viața noastră de zi cu zi, care ne afecteaza fără să ne dăm seama:
- Renunțarea la un loc de muncă fără a analiza înainte alte alternative la care ai putea apela
- Luarea unei decizii importante,cum ar fi o despărțire,fără a cugeta înainte consecințele acestei acțiuni
- Mutarea într-o altă țară, fără a medita asupra diferențelor de cultură, civilizație și economie
Totodată, mulți dintre noi asociem spontanietatea cu impulsivitatea.Însă,aceste două însușiri sunt complet diferite.Spontanietatea se refreă la capacitatea de a acționa liber și în același timp într-un stil creativ,natural și autentic,fără a planifica sau a gândi prea mult înainte.
Însă persoanele spotane sunt raționale și în același timp conștiente de riscurile care pot apărea,totul pentru a trăi momente intense și pline de viață.Pe de altă parte,impulsivitatea se referă la acțiunile făcute fără a lua în coniderare consecințele faptelor.Astfel,este esențial să facem diferența între spontaneitate și impulsivitate.
Spontaneitatea poate aduce bucurie,energie pozitivă, în timp ce impulsivitatea vine cu consecințe negative și neașteptate.
În acest sens am găsit pe site-ul redescopera.ro câteva metode de a controla impulsivitatea, recomandate de către Ramona Paula Axentin, psiholog și psihoterapeut: ,,Metodele pe care le puteți folosi pentru a diminua impulsivitatea sunt aceleași. Este de preferat ca pentru început să fiți foarte atent la nivelul si capacitatea dvs. de control în diferite situații problematice. De exemplu, stiți că deveniți impulsiv atunci când soția vă roagă să aspirați covorul. În acest caz, măsurați pe o scală de la 1 – nivel scăzut de control la 10 – nivel al controlului ridicat, capacitatea dumneavoastră de a vă controla impulsurile. Să presupunem că, în acest caz, nivelul controlului dvs. este de 3. Următorul pas este stabilirea nivelului de control la care credeți că puteți să ajungeți. Este foarte important ca acest nivel pe care îl stabiliți să fie unul realist, nu foarte ridicat. În cazul în care vă stabiliți o cotă foarte ridicată pe care vă va fi greu să o atingeți, dezamagirea nereușitei va putea să vă influențeze în sensul abandonării exercițiului. Este de preferat ca nivelul propus să fie mai scăzut astfel încât să ajungeți la un control mai ridicat treptat, în pași mici, dar siguri.
Ulterior, dupa ce v-ați stabilit o listă cu toate situațiile în care stiți că aveți dificultăți de control iar pentru fiecare situație stabiliți nivelul de control la care doriți sa ajungeți, în final găsiți o serie de soluții de urmat care să poată înlocui reacția dvs. negativă. De exemplu, o situație ar fi: “Mă enervez când șeful îmi dă o sarcină de lucru cu care nu sunt de acord.” În acest caz, spre exemplu, “Mi-aș dori ca nivelul meu de control să atingă nivelul 7. Cum pot proceda? În loc să mă enervez când șeful îmi atribuie o sarcină cu care nu sunt de acord, înainte de a țipa la el îmi pot acordă 5 minute pentru a analiza problema, mă pot implica pe moment în altă activitate, pot ieși la o gură de aer etc.”
E bine de știut că, în orice situație când se lucrează cu impulsivitatea, blocarea răspunsului imediat va permite tensiunii să se diminueze treptat. Dupa ce trece momentul de apogeu, mintea va judeca mult mai limpede iar impulsul va fi mult diminuat.
Aceasta este doar o metodă de lucru cu dificultatatea de menținerea controlului în situații neplăcute. Pe lângă aceasta, o altă metodă este relaxarea. De exemplu, daca vă este mai comod, vă puteți propune ca in toate momentele în care știți că deveniți impulsiv, să vă mpuneți un moment de relaxare ( exemplu: numărați rar de la 1 la 10, iar când veți ajunge la 10, veți fi relaxat si veți avea capacitatea de a reacționa corespunzator situației). Există diverse metode de relaxare care pot fi adaptate în funcție de fiecare situație în parte.
SARA GAVRIȘ












