Asemenea oricărei alte arte, istoria filmului înscrie – în succesiunea evocărilor ei – momente de răscruce, exemplificate fie de un mare cineast, fie de un critic, fie de un moment de constituire și afirmare a unei direcții ideologice originale.
Cinematografia are, în ciuda vârstei ei nu foarte înaintate comparativ cu celelalte arte declarate, o foarte bogată istorie; s-au scurs mai bine de 125 de ani de la prima proiecție publică cu aparatul fraților Lumière la Paris, în 1895, iar din acel moment filmul a cunoscut o evoluție nemaiîntâlnită. Dar cum a reușit cinematograful – inițial considerat o simplă atracție de bâlci, deci ceva lipsit de valoare estetică – să capete atât de multe nuanțe și, în fine, să cucerească inimile maselor de pretutindeni? Avem, așadar, de-a face cu un proces deosebit de amplu.
Acest proiect nu-și propune să acopere – într-un mod detaliat – întreaga istorie a cinematografiei. Nici măcar nu ar fi posibil, dată fiind selecția cât se poate de trunchiată și de limitată din punct de vedere numeric și informațional. În schimb, își propune să se oprească – succint, într-un mod ușor de urmărit – asupra câtorva dintre evenimentele cele mai hotărâtoare ale istoriei filmului ca fenomen global.
Vor fi menționate mișcări, regizori, filme care au adus un aport semnificativ, de necontestat artei cinematografice, și vor fi privite din perspectiva contextului cultural, politic și economic în care acestea au luat naștere.
Istoria filmului va fi, astfel, parcursă prin intermediul unei selecții formate din 100 de filme a căror prezentare se va desfășura în mod cronologic.
În pregătirea acestui proiect au fost consultate atât surse de specialitate (canonul propus de topul Sight & Sound reprezintă un exemplu firesc, pertinent), cât și clasamente provenite din rândul cercurilor cinefile.
S-a încercat păstrarea unei atitudini cât mai obiective în raport cu procesul de selectare a filmelor, care – important de precizat – nu a fost însă lipsit de influența considerentelor personale – alegerea Oglinzii în schimbul oricărui alt film regizat de Andrei Tarkovski, de pildă.
Selecția celor 100 de filme nu reprezintă – în mod vădit – literă de lege. Dimpotrivă, ea poate fi contrazisă și chiar respinsă.
Prezentarea fiecărui film – al cărui titlu va fi de fiecare dată redactat în limba engleză (excepție făcând titlurile lipsite de o traducere clară) – va fi însoțită de o imagine sugestivă și de câteva informații reprezentative: anul apariției, țara/țările (după caz) în care au fost realizate și numele regizorului/regizorilor (după caz), dar și de repere critice și diverse extrase.
Nu vor fi selectate două (sau mai multe) filme semnate de același autor.
Proiectul va avea în componența sa 20 de episoade / materiale, împărțite astfel: fiecare episod/material va acoperi cinci filme (de reamintit aici ordinea cronologică în care se va desfășura prezentarea acestora).
Proiectul are, așadar, ca scop – dincolo de cele precizate mai sus – să stârnească interesul pentru cinematografie și să contribuie la o înțelegere mai bună a istoriei acestuia. Cinemaul nu numai că îmbogățește experiența culturală a unei societăți, dar oferă și perspective asupra modului în care filmul a fost și continuă să fie un mijloc influent în consolidarea unei identități, în modelarea opiniei publice, în exprimarea artistică și socială deopotrivă. Altfel spus, în contextul unei ere acaparate fără precedent de audiovizual precum aceasta, educația cinematografică, apropierea de limbajul filmic pot însemna o nouă modalitate de receptare a lumii.
BOGDAN SLAB
LOGO paper 