Animalele de companie au un rol important în viața oricui. Ele aduc zâmbete pe fețele oamenilor, chiar și atunci când nu suntem într-o dispoziție prea bună. În acest articol vreau să vă prezint cum este viața pentru mine, având un animal de companie.
Am un câine, un Labrador, mai exact, pe nume Bradley. L-am cumpărat acum aproximativ patru ani de la o cunoștință și de atunci face parte din familia mea. L-am luat de când era pui, așa că a crescut alături de mine și s-a acomodat.
Deși la început mi-a fost greu să mă trezesc devreme de dimineață pentru a-l scoate la plimbare, pentru că stau la bloc, nu la casă, știu că asta e bucuria lui, natura si plimbatul, iar asta mă motivează. Încerc pe cât se poate, alături de fratele meu, uneori și mama, să îl scoatem cât mai des afară și să stăm cât ne permite timpul pentru a-i oferi libertatea de care are nevoie.
Câinii din rasa Labrador sunt de talie medie, au blana scurtă și deasă, fizicul compact, cu un craniu lat, un gât puternic și un piept lat, adâncit. Una dintre caracteristicile Labradorului este „coada sa de vidră”, pe care câinele o folosește ca o cârmă în apă. De asemenea, Labradorii sunt foarte activi si dornici de mișcare, fiind plini de energie. Ei își iubesc stăpânii și mai ales copiii și contribuie la armonia din familie prin felul lor de a fi. Calmi și prietenoși.
Bradley, cățelul meu, e foarte jucăuș; mereu, când vede un alt cățel, vede totodată o oportunitate la fugăreală si la joacă. Aleargă mult, poate să se plimbe o zi întreagă și tot nu obosește. Ar mânca tot ce prinde, oriunde găsește, ceea ce nu e tocmai în regulă – există riscul de a mânca ceva ce ii poate face rău.
Iubește pe toată lumea, dar mai ales iubește să se bălăcească. Oricând vede apă și un moment oportun, fuge să se scalde fără nicio rezervă.
E amuzant uneori, fără să vrea, prin lucruri mărunte. Iar aceste lucruri mărunte mă fac să îmi fie tot mai drag și să îl iubesc din ce în ce mai mult.
Un fun fact despre Bradley este căm dacă rostesc cuvintele Vrei să mergem?, deja își ciulește urechile și e foarte atent la ce am de spus, deși nici măcar nu am precizat unde mergem. E importantă și intonația cu care rostesc cuvintele, pentru că, dacă vorbesc cu o voce mai subțire, începe să dea din codiță și îi crește nivelul de bucurie.
Personalm nu mi-aș putea imagina viața fără Bradley. Îl iubesc prea mult. Deși uneori poate fi enervant din unele puncte de vedere, nu are intenții rele niciodată, de aceea nici nu mă pot supăra pe el dacă mai face vreo prostie.
Mă bucur că l-am luat și acum nu imi este doar cel mai bun prieten, ci și parte din familie.
DARIA DUNEȘ
LOGO paper 