Vrem să începem prin a spune că trăim o vreme de durere. Și nu e o durere fizică, ci este o durere sufletească.
Pentru noi este o vreme de întuneric, o vreme în care nu știm ce se va întâmpla cu viitorul nostru, dar știm că doare.
Și doare tare!
Tuturor ne este frică de ceea ce s-ar mai putea petrece, iar această frică atinge apogeul. Frica este la nivel global, din cauza premiselor ei instantanee și dependentă de jocul malefic al destinului.
Toți sperăm ca această perioadă s-o depășim cu bine, dar trebuie să respectăm regulile și împreună o să reușim să învingem acest virus care încearcă să ne acapareze.
Omenirea
trece
prin faza
compasiunii
Trebuie să recunoaștem că această pandemie ne-a schimbat viața radical. În primul rând, vorbind din perspectiva noastră de elevi, a influențat școala. Sistemul de învățământ s-a schimbat, orele și pauzele devenind mai scurte.
De asemenea, trebuie obligatoriu să purtăm masca, inclusiv în timpul pauzelor. Nu e cel mai plăcut lucru, dar este cel mai potrivit pentru prevenirea acestui virus, așa că este foarte important să îl respectăm.
Vorbind din perspectiva de supraviețuitori, pandemia are efecte vizibile asupra noastră. În special, în timpul stării de urgență viața noastră s-a schimbat observabil. De exemplu, activitatea sportivă s-a redus. Sălile sportive s-au închis, la fel și cluburile sportive.
Acesta este motivul pentru care multor oameni li s-a oprit activitatea, rămânând fără job.
Dar și în momentul de față ne este destul de greu să ne reluăm viața, datorită circumstanțelor. Nu avem voie să mergem la petreceri cu foarte mulți oameni, să ne ținem majorate, să participăm la diferite activități ce implică munca în echipă. Trebuie să păstrăm mereu distanța, să purtăm mască, să ne dezinfectăm.
Dar dacă aceasta este cea mai bună metodă pentru sănătatea noastră și pentru prevenirea acestui virus, nu avem decât s-o respectăm cu prudență.
Această perioadă este una grea pentru noi toți, dar totodată este perioada în care omenirea trece prin faza compasiunii. Oamenii trăiesc același sentiment în momentul în care se privesc față în față, dar nu își mai văd zâmbetele.
DENISA SOTIUȚ, PAULA NEGRU











