„A pricepe este mai important decât a ști”

ALEXANDRU IOAN CUZA (20 martie 1820 – 15 mai 1873) a fost primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România. A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova şi la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 al Țării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate. Un lucru neclar din viaţa domnitorului Cuza este locul naşterii sale; unii istorici afirmă că s-a născut la Bârlad, iar alţii la Huşi. Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliţie a partidelor vremii, care au reacţionat astfel faţă de manifestările autoritare ale domnitorului. Al.I. Cuza a murit în exil. (medalion Adriana Ştiube)

România. Un cuvânt frumos, rotund, ce împlineşte anul acesta o sută de ani. Un cuvânt cât o ţară. Dacă ne-am închipui România ca un câmp de stele, am vedea că sunt aştri care luminează cu o strălucire aparte, rămânând pe acest câmp boltit în chip de Steaua Nordului. Aceşti aştri ce ne dau altitudinea, direcţia şi steagul poartă numele acelor oameni remarcabili ce alcătuiesc Panteonul spiritual al României. Până în ultima zi a celebrării Centenarului Unirii, elevii Liceului Onisifor Ghibu îi vor aduce aproape de noi. (conf. univ. dr. Ramona Novicov)