Am cântat în cinema la unison cu dwarfii!

ANDREI ŢIBURCĂ

În decembrie am scris despre viitoarea apariție a capodoporei audio-vizuale „The Hobbit – An Unexpected Journey”. În acel articol îmi exprimam nerăbdarea cu care aștept venirea filmului și în cinematografele mioritice. Ei bine, filmul a fost lansat și nu m-a dezamăgit deloc!

Peter Jackson a reușit încă o dată să mă surprindă prin talentul regizoral care abună în el.Personajele sunt bine conturate, actorii dând dovadă de stil actoricesc la nivel “Magnum”. Replicile sunt foarte bine scrise, presărate cu glume bune care reușesc să-ți scoata un “LOL” din diafragmă. Efectele vizuale și sonore sunt realizate exceptional. Având în vedere faptul că ne putem gândi la existența unui film perfect ca fiind doar ceva utopic, nici The Hobbit nu e tocmai perfect. La un moment dat, mai exact când dwarfii ajung la imperiul elfilor imaginea începe să fie obositoare, fapt datorat “omniprezenței” lunii, a saturației și a contrastului prea ridicat în încercarea de a prezenta o lume mai abitiră si care are rolul de aaccentua fantasticul. Un ultim aspect care nu mi-a placut și a iritat de asemenea și mulți critici de film, e faptul că au diluat acțiunea in 3 părți. Filmul nu prezintă suficient material pentru a lansa o trilogie.

Înciuda acestor micidefecte, filmul e o capodopera. Soundtrack-ul compensează prin epicness-ul lui orice mică imperfecțiune, acesta meritând toate bilele roz din univers. Probabil că starea de abnegație pe care o am vizavi de genialitatea soundtrack-ului e puțin exagerată, fapt evidențiat de privirile care mi-au fost aruncate cand am început să cânt in cinema concomitent cu cei doisprezece dwarfi.

Personal aștept cu nerăbdare să invadez sala de cinema la apariția părții a doua, care va cunoaște lumina cinematografului în decembrie anul acesta.

ANDREI ŢIBURCĂ

Sursa imagine: collider.com