Portul popular romanesc îsi gaseste radacinile în portul stramosilor nostri traci, geti si daci si se aseamana cu cel al popoarelor din Peninsula Balcanica, desigur cu deosebirile care constau în amanunte decorative si colorit. Portul popular se diferentiaza în functie de anotimp, ocazii festive, varsta si sex, adaptandu-se ocupatiilor specifice fiecarei zone.
ALEXANDRA ROMAN
Cu trecerea timpului hainele se schimba, apar modificari in moda si in mentalitatea oamenilor. Pe vremuri se purta un anume port popular care era infrumusetat cu tot felul de podoabe, nasturi si broderii.
Cel mai simplu costum popular era cel folosit in timpul lucrului agricol,iar cel mai frumos si deosebit se purta doar la biserica sau la o nunta.
Femeile maritate erau obligate sa poarte o anumita bucata de material cat mai colorata numita batic.Cele nemaritate nu purtau batic decat in sezonul rece si atunci era impodobit in asa fel ca ‘’flacaii’’ sa inteleaga ca fata e “de luat”.In restul perioadei anului fata nemaritata purta la ocazii speciale flori impletite in coronate sau tot felul de podoabe pentru par.
În general, COSTUMUL FEMEIESC e compus din: camasa, poale si piesa care acopera partea de la brau în jos care se deosebeste de la o regiune la alta. Ea are si denumiri diferite în functie de forma ei si de zona, astfel ea poate fi “catrinta”, “valnic”, “fota”, “opreg”. Aceste piese sunt tesute din lana, avand ornamentatie mai simpla sau mai complicata în functie de tinut. Camasile au aceleasi parti ornamentale, cu unele deosebiri cromatice si ornamentale. O completare a portului femeiesc e marea varietate a gatelii capului care difera de la o zona la alta, chiar de la sat la sat, valoarea acestei gateli depinzand de frumusetea tesaturilor si a broderiilor sau a celorlalte podoabe în acest scop. Ele sunt compuse din: marame, naframe, cepse sau cununi. Alte piese ale costumului femeiesc sunt braiele si betelele, care prezinta si ele deosebite realizari artistice. Caracteristic costumului femeiesc din toate regiunile consta în folosirea, ca fond, a culorii albe, a tesaturilor de in, canepa si lana.
COSTUMUL BARBATESC e mai simplu, compus dintr-o camasa lunga în sudul si estul tarii si mai scurta în nord si vest, iar pantalonii în sud si est sunt lungi si stramti iar în nordul si vestul tarii sunt mai scurti si mai largi. Eu sunt confectionati din panza sau postav tesut în casa. Peste camasa barbatii îsi pun un brau tesut în casa sau un chimir de piele, în functie de regiune si de ocupatie. Iarna, peste hainele enumerate mai sus se poarta haine din postav, frumos ornamentate, sau cojoace din piele si pieptare.
Elementul principal în ornamentatia costumului romanesc consta în modul de decorare, atat ca plasare cat si compozitie a motivelor, ele fiind plasate în anumite spatii. În general ornamentatia costumelor este geometrica, stilizand formele de inspiratie naturala, cum ar fi: pasari, flori, animale. Specific costumului romanesc este elementul cromatic, caracterizat prin sobrietate si echilibru în folosirea culorilor, în combinatia lor în mod armonios, rezultand obtinerea efectelor coloristice de bun gust si rafinament artistic. Culorile de baza sunt: negru, rosu, cafeniu inchis, albastru, verde si violet.
In ziua de azi,portul popular este purtat doar de cantaretii de muzica folclorica sau de dansatori.
LOGO paper 