lCrăciunul este una dintre cele mai îndrăgite sărbători ale anului, celebrată în întreaga lume atât ca moment de bucurie și generozitate, cât și ca eveniment cu profunde rădăcini religioase. De-a lungul timpului, această zi a reunit legende, obiceiuri populare și tradiții creștine care continuă să fie păstrate și astăzi.
Pentru mine, ca elev de clasa a 10-a în Oradea, Crăciunul înseamnă mai mult decât vacanță și cadouri. Este perioada î care orașul prinde viață: centrul se umple de luminițe, miros de vin fiert și colinde, iar Târgul de Crăciun devine locul în care mă întâlnesc cu prietenii după școală. Îmi place atmosfera de aici — oamenii sunt mai zâmbitori, iar străzile par mai calde chiar și atunci când e frig.
Pentru mine, Crăciunul este momentul în care uit pentru o vreme de teste, proiecte și teme și mă bucur de timp cu familia. Împodobim bradul împreună, ascultăm colinde și ne adunăm în jurul mesei, iar sentimentul acesta de liniște și apropiere e cel care face sărbătoarea specială. În fiecare an simt că această perioadă îmi amintește ce înseamnă să fii recunoscător și să te bucuri de lucrurile simple.
Una dintre cele mai cunoscute legende românești legate de această sărbătoare este cea a lui Moș Crăciun, stăpânul unui bătrân gospodar, la care Sfânta Maria și Iosif au căutat adăpost în noaptea în care avea să se nască Iisus. Se spune că soția lui Crăciun, impresionată de suferința Mariei, a ajutat-o să aducă pe lume Pruncul într-un staul al casei. Descoperind gestul, Crăciun s-a înfuriat, însă miracolul nașterii lui Iisus l-a făcut să-și schimbe inima. Din acel moment, Crăciun a devenit un bătrân blând și darnic, iar numele lui a rămas legat pentru totdeauna de sărbătoarea dărniciei.
Această legendă populară împletește elemente creștine cu motive tradiționale, reflectând modul în care satul românesc a dat formă și culoare propriei viziuni despre sacru și miracol.
În România, obiceiurile de Crăciun sunt diverse și foarte vechi, purtând cu ele spiritul comunității și al familiei. Colindatul este una dintre cele mai importante tradiții. Grupuri de copii sau tineri merg din casă în casă în Ajunul Crăciunului, cântând colinde care vestesc nașterea lui Iisus și aduc sănătate, belșug și noroc gazdelor. În schimb, sunt răsplătiți cu mere, nuci, covrigi sau dulciuri.
Bradul de Crăciun, împodobit cu globuri, luminițe și simboluri festive, reprezintă un alt element central. Deși tradiția împodobirii bradului are origini mai noi la noi, a devenit rapid unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri, simbolizând viața, speranța și reînnoirea.
Masa de Crăciun este la rândul ei un moment important. După perioada postului, familiile se adună pentru a se bucura de preparate tradiționale precum sarmale, cozonac sau friptură, iar această reuniune devine un prilej de sărbătoare și apropiere.
Declaratia doamnei profesoare de religie, Taran Emanuela: Crăciunul este sărbătoarea în care creștinii celebrează cu bucurie venirea în lume a lui Dumnezeu, întrupat în Pruncul Iisus.
Evenimentul Nașterii Domnului, petrecut în liniștea orașului Betleem, este considerat momentul în care cerul s-a deschis, iar îngerii au coborât pentru a cânta primul colind, vestind păstorilor minunea dumnezeiască.
O stea neobișnuit de luminoasă a strălucit pe cer în acea noapte sfântă, călăuzindu-i pe cei trei magi din Răsărit până la ieslea î care se afla Pruncul. Aceștia s-au închinat înaintea lui și i-aU adus daruri simbolice: aur, smirnă și tămâie. În contrast cu bucuria poporului, regele Irod, temându-se de apariția unui nou împărat, a încercat să-l înlăture pe Iisus. Îngerul Domnului i-a avertizat însă pe Iosif și Maria, cerându-le să plece cu copilul în Egipt pentru a-l proteja.
Această poveste sfântă este și astăzi sursă de inspirație pentru colindătorii care, asemenea îngerilor, pornesc în Ajunul și în ziua de Crăciun să vestească Nașterea Domnului. Oamenii îi primesc cu bucurie, înțelegând că tradiția colindatului este o continuare a mesajului divin adus în lume acum mai bine de două milenii.
BOGDAN DUME
LOGO paper 