Parada Victoriei din China a reprezentat în 2025 una dintre cele mai ample demonstrații de forță organizate de această țară în ultimele decenii. Evenimentul a avut loc la Beijing, în Piața Tian’anmen, și a marcat 80 de ani de la victoria împotriva Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial.
Sub ochii liderilor chinezi și ai invitaților străini, printre care s-au numărat și oficiali din Rusia și Coreea de Nord, au defilat zeci de mii de soldați, avioane de luptă, rachete hipersonice și noi tehnologii de război. Mesajul transmis a fost clar: China este pregătită să își apere interesele și să își consolideze poziția de mare putere militară într-o lume aflată într-un echilibru tot mai fragil.
Această paradă nu a fost doar o simplă comemorare a trecutului, ci și o demonstrație strategică în fața comunității internaționale. În contextul global actual, unde războiul din Ucraina continuă să zguduie ordinea mondială, China încearcă să transmită un semnal similar cu cel al Rusiei – acela că marile puteri își revendică din nou zonele de influență. Deși Beijingul nu este implicat într-un conflict direct precum Moscova, există o asemănare clară între modul în care cele două state folosesc imaginea armatei pentru a impune respect și pentru a sugera că pot deveni oricând actori militari decisivi. Rusia își justifică acțiunile prin ideea protejării propriilor teritorii și a lumii ruse, în timp ce China își construiește retorica în jurul suveranității și al unificării naționale, mai ales în raport cu Taiwanul.
Pe acest fundal global tensionat, România începe să acorde o atenție sporită pregătirii militare a populației. Recent a fost introdusă opțiunea ca tinerii între 18 și 35 de ani să poată face voluntar o perioadă de patru luni de instruire militară, în urma căreia primesc o indemnizație totală de aproximativ 6.000 de euro. Programul nu este o formă de recrutare obligatorie, ci o modalitate de formare rapidă a rezerviștilor voluntari, care pot fi mobilizați în caz de urgență.
Într-o lume unde marile puteri își etalează forța și pregătesc generații întregi pentru eventuale conflicte, România încearcă astfel să-și întărească propria capacitate defensivă, fără a reintroduce serviciul militar obligatoriu, dar pregătind mental și practic o nouă generație de cetățeni apți de apărare.
NICOLAE POPOVICI
LOGO paper 