Așa îl caracteriza Gabriel Liiceanu, într-un articol, pe marele gânditor al secolului al XX-lea, Emil Cioran.
,,Scepticul de serviciu al unei lumi în declin ,nu filosof “, așa cum se autointitula, Emil Cioran a fost unul dintre marile genii pe care cultura românească le-a produs și care va schimba gândirea existențialistă la nivel european.
Scriitorul Emil Cioran aborda teme precum ura de sine, suferința, melancolia, precum și problema morții, necesitatea scepticismului și problema asupra viitorului acestuia ,iluzia civilizației și culturii moderne.
Emil Cioran, alături de Mircea Eliade și Eugen Ionescu, au fost cei trei mari umaniști români ai secolului al XX-lea, emigrați în Vest. Mircea Eliade a fost un mare istoric al religiilor, scriind Istoria credințelor și ideilor religioase, iar cel din urmă, Eugen Ionescu, a fost părintele teatrului absurd.
Astăzi o să vă prezint o carte de curând citită, numită Ispita de a exista, scrisă de Emil Cioran. Această carte ne prezintă meditațiile lui Cioran asupra vieții, dar mai ales asupra suferinței ce face parte din viață, despre nihilism și lipsa de sens a vieții: ,,Ca să trăiești o experiență fundamentală, ca să te eliberezi de aparențe, nu trebuie să-ți bați capul prea mult; oricine poate să vorbească despre Dumnezeu, oricine poate căpăta un lustru metafizic. Lecturile, discuțiile, trândăvia – la asta te duc. Pe toate drumurile – falsei nelinistiți, căci totul se învață, chiar și neliniștea.”
Suferința în viziunea lui Cioran înseamnă existența în sine: ,,Să suferi: unica modalitate de a dobândi senzația că exiști; să exiști: singurul mod de a-ți salva pierzania.”
Înconjurat de scepticismul asupra existenței, nu am putut să nu fiu fascinat de modul de scriere al autorului, scrierea sa parcă te ademenește să cercetezi tot mai mult în tainele existențiale ale absolutului și îți oferă o noua perspectivă asupra vieții.
Un pasaj ce mi-a plăcut face referire la persoanele care se abat de la drumul lor către succes: ,,Am învățat de la ei mai multe decât de la toți ceilalți oameni pe care i-am întâlnit. Aproape toți purtau în ei o carte, cartea propriilor neîmpliniri; ispitiți de demonul literaturii, nu-i făceau totuși jocul, într-atât înfrângerile-i fascinau, le împlineau existența. De obicei li se spune,,ratați”. Este un soi de om aparte, pe care-am să încerc să ți-l descriu, cu riscul de a simplifica .Împatimit al eșecului, în tot ce face își urmărește propriul regres; nu-și depășește niciodată preliminariile viitorului, nu trece niciodată pragul unei făptuiri. Rivalizând în abulie cu îngerii, meditează la taina faptei, dar ia o singură inițiativă: a renunțării.”
Cartea este foarte atrăgătoare din punct de vedere al scrierii filosofice și o recomand cu căldură tuturor pasionaților de filosofie.
Cartea se poate achiziționa la prețul de aproximativ de 39 de lei.
Editura la care a apăut este Humanitas, iar traducerea din franceză a fost făcută de Emanoil Marcu.
Un portret a lui Emil Cioran de pe site-ul Logopaper –https://logopaper.com/2018/04/08/cai-spre-absolut/
Link de unde se poate achiziționa cartea













