Astăzi avem plăcerea să stăm de vorbă cu Fulop Maisa, o tânără talentată care a găsit în baschet nu doar un sport, ci o pasiune de o viață. La doar 17 ani, Maisa, care este elevă a secției Biochimie a colegiului nostru, clasa prof. Claudia Târb, a reușit să îmbine cu succes performanțele sportive de top cu cerințele riguroase ale școlii, demonstrând că dedicarea și organizarea sunt cheia reușitei. În acest interviu, Maisa ne va povesti despre primele ei întâlniri cu baschetul, parcursul său prin diverse cluburi, experiențele de pe teren, cum gestionează antrenamentele și școala în același timp, și planurile sale de viitor.
Când s-a produs prima ta întâlnire cu baschetul? De cât timp practici baschet? Povestește-ne despre cluburile prin care ai trecut.
MAISA: Prima întâlnire s-a produs când aveam 10 ani. Practic baschet de 7 ani, începând la ACS Rookies Oradea și continuând recent la Napoca Baschet School.
Cum ai ajuns la echipa din Cluj? Cine te-a recrutat, când și unde ai fost remarcată?
MAISA: Am fost recrutată de către managerul clubului după ce m-a remarcat într-un meci contra echipei sale la Cluj Napoca.
În ce fel te pregătești pentru meciuri și campionate dat fiind faptul că faci școala în alt oraș?
MAISA: Fac antrenamente în fiecare zi în Oradea cu vechea mea echipă, dar fac tot posibilul să ajung la Cluj cât mai des posibil, chiar dacă este foarte obositor și greu de recuperat materia pentru școală.
Vorbește-ne despre antrenorii tăi.
MAISA: După părerea mea, antrenorii joacă un rol crucial în viața unui sportiv. Aceștia nu doar că mă ajută să mă dezvolt pe plan sportiv, îmi oferă sprijin emoțional, încurajare necondiționată și încredere de sine, contribuie și la formarea caracterului și a abilităților mele personale, ajutându-mă să fiu o persoană echilibrată și în afara terenului de baschet.
Povestește-ne o întâmplare specială pe care ai trăit-o legată de baschet.
MAISA: Pe departe cea mai specială întâmplare pe care am trăit-o este câștigarea campionatului și trăirea momentelor magice împreună cu echipa mea.
Ai fost vreodată accidentată? În ce mod te-ai recuperat?
MAISA: Da, am fost accidentată la început de septembrie și am fost în pauză până în decembrie, din cauza unei probleme la gleznă. Recuperarea a fost foarte grea deoarece toată munca depusă de-a lungul verii a fost în zadar și ca să ajung la nivelul dorit a trebuit să depun efort dublu până am considerat că sunt la forma fizică ideală.
Cum împaci cerințele școlare cu standardele de excelență ale sportului?
MAISA: Acest lucru poate fi o provocare, dar cu o organizare eficientă, cum ar fi planificarea timpului, menținerea unei rutine sănătoase, comunicarea cu profesorii și antrenorii, motivație și disciplină reușesc să îmi împart timpul astfel încât să excelez în ambele domenii.
Pe ce post joci în echipă și ce presupune?
MAISA: Eu joc pe postul de extremă mică sau shooting guard. Ambele posturi necesită abilitatea de a se descurca bine sub presiune, agilitate, fiind capabile să joace la potențialul maxim atât ofensiv cât și defensiv.
Fă-ne un scurt rezumat al meciului final al campionatului în urma cărui ați ajuns campioane.
MAISA: Meciul pentru finală a fost pe departe cea mai intensă experiență pe care am trăit-o, o oportunitate pentru a demonstra toată munca pe care am depus-o de-a lungul anului și toate sacrificiile pe care le-am făcut. A fost un meci foarte greu pe care l-am câștigat datorită faptului că nu am cedat ca echipă în niciun moment și am fost mai unite ca niciodată.
Ce intenții de viitor ai legate de acest sport? Te gândești la o carieră în domeniu? Până la ce vârstă crezi că poți să-l practici în parametrii de excelență?
MAISA: Din păcate, nu văd un viitor în baschet deoarece de anul viitor doresc să mă focusez pe studii.
Dacă mai dorești să adaugi ceva, un mesaj pentru profesorii și elevii de la Ghibu.
MAISA: În primul rând, vreau să le mulțumesc profesorilor de la Ghibu pentru tot sprijinul și răbdarea oferită. Elevilor le transmit să nu renunțe niciodată la visurile lor, indiferent cât de greu pare drumul. Cu muncă, perseverență și determinare, orice este posibil. Aveți încredere în voi și bucurați-vă de fiecare moment.
a consemnat IASMINA TONȚ
LOGO paper 