DISCLAIMER: LOGO Paper nu încurajează și nu susține în niciun fel nicio formă de abuz sau agresiune, fie aceasta fizică, psihologică, verbală, digitală, emoțională, și denunță VIOLENȚA asupra oricărei categorii de persoane, DIN CONSIDERENTE CE ȚIN DE vârstă, religie, rasă, naționalitate, STATUT, credințe etc. Materialul de față impune cu precădere discernământ din partea cititorilor și nu va fi înțeles ca pledoarie în favoarea unor comportamente anti-sociale, indiferent de forma pe care ar putea-o lua acestea.
O piesă recentă a unei tinere cântărețe de trap, Erika Isac, a dat foc României. Intitulată Macarena, această melodie preia titlul și linia muzicală a unui șlagăr celebru din 1995 a grupului Los Del Río, de asemenea și un vers al piesei originale, Dale a tu cuerpo alegría, Macarena, iar pe baza acestora face un statement. Erika Isac vorbește în felul său despre condiția femeii în România și umilințele pe care foarte multe fete sunt obligate să le suporte.
La ora la care scriem acest text, piesa are pe YouTube un număr de 3,5 milioane de vizualizări.
Artista s-a născut în anul 2000, în orașul Constanța, în prezent având vârsta de 24 de ani. Aceasta este pasionată de muzică încă de la vârsta de 6 ani, având debutul de carieră la 15 ani, când a apărut pe micul ecran într-un concurs de talente, în cadrul emisiunii X Factor. Steaua Erikăi a luat o linie ascendentă odată cu participarea ei la show-ul One true singer, unde a reușit să ajungă până în marea finală în anul 2022, în cadrul căruia a lansat primele sale piese originale. La momentul actual, cântăreața participă la festivaluri renumite precum Neversea şi Beach, Please!, de asemenea fiind invitată la numeroase concerte, emisiuni si podcast-uri.
Piesa care a împărțit România în două abordează un subiect des întâlnit în România şi nu numai, făcând referire la clișeul imaginii intimidante a bărbaților în raport cu femeile și inegalitatea dintre cele două sexe, din perspectivă socială. Din păcate, după cum poate constata oricine care urmărește un jurnal TV, apar tot mai multe cazuri de acest gen: trafic de persoane, prostituție, mame minore, violuri, videochat (conform unor surse oficiale, România este campioană mondială în acest domeniu, urmata de Columbia și Rusia), violență domestică, acces facil la pornografie. Cu toții ne amintim de cazul Caracal, Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu , două tinere de vârsta noastră, de la a căror dispariție au trecut cinci ani.
Am solicitat opinia unui tânăr de vârsta noastră, ca și a unui părinte, pentru a vedea perspectiva bărbaților asupra piesei.
„În opinia mea, melodia – deşi a fost făcută cu principalul scop de a transmite un mesaj – nu este tocmai captivantă din punct de vedere muzical, ne spune Rareș. În altă ordine de idei, mesajul este valoros și este pe cale de a trezi mulți oameni la realitate. Problemele de care vorbește Erika în piesă sunt des întâlnite de femei în ziua de astăzi și pot avea un impact negativ, având în vedere că tind încet să devină «normalitate» în generația actuală. Pe de altă parte, cred că piesa putea avea un succes chiar mai mare, daca nu ar fi fost prezent limbajul vulgar.”
Înainte
de a critica,
fiecare
dintre noi
ar trebui
să își facă
un examen
de conștiință.
Un părinte, tatăl unei fete de 16 ani ne-a declarat următoarele: „Melodia în sine are un limbaj vulgar, care mie nu îmi place; consider că o domnișoară / doamnă trebuie să fie mai pudică, deoarece puritatea, gingășia și finețea caracterizează o femeie, iar în versurile respective eu nu găsesc aceste calități. Ideologic vorbind, mesajul este unul care vrea să transmită puterea şi independența fetelor / femeilor în societate, fapt care intră în conflict cu ideile de mai sus. Unei femei / domnișoare nu îi stă bine să fie vulgară, chiar dacă ea dorește să fie independentă, şi consider că poți fi independentă pe picioarele tale chiar şi fără a folosi această agresivitate verbală”.
În ce ne privește, agreăm această piesă, având în vedere mesajul pe care Erika vrea să îl transmită prin intermediul ei; considerăm că ar putea deschide ochii multora şi ne-am schimba ca societate, chiar dacă are derapaje de limbaj. Singurul aspect care ne displace – fără să îl repudiem întru totul, deoarece este întrebuințat în context artistic – e limbajul vulgar pe care aceasta îl introduce în melodie. Și noi suntem de acord cu opinia că pe o fată sau o femeie o caracterizează delicatețea, eleganța, ceea ce nu cadrează cu acest gen de limbaj sau comportament, dar artista nu trebuie blamată, luând în calcul genul de muzică pe care îl cântă, trap-ul.
Multe persoane au fost deranjate – în special băieții / bărbații – de vocabularul artistei, exprimându-şi iritarea pe rețele sociale, dar astfel melodia a devenit mult mai cunoscută și ascultată; până la urmă, cei mai buni promotori ai piesei sunt chiar „inamicii” ei.
Credem că, înainte de a critica, fiecare dintre noi ar trebui să își facă un examen de conștiință.
MARA CIUCIU, DENISA BONTA
LOGO paper 