Împăratul muştelor este un roman din 1954 scris de William Golding, laureat al Premiului Nobel. În acest roman ne este prezentat un grup de băieți care rămân blocați pe o insulă, în urma prăbuşirii avionului lor. Personajele sunt Jack, Piggy, Ralph, Simon, Sam, Roger şi Eirc.
În primele capitole, ei realizează ca niciun adult nu a rămas în viață, lucru care va duce la dezorganizarea totală a lor.
Pe parcurs, ei explorează insula, căutând hrana şi un loc in care sa facă fum pentru a semnaliza nevoia de a fi salvați. Focul a fost realizat cu lentilele ochelarilor lui Piggy, iar restul grupului au adus ramuri pentru a-l menține. Jack, care deține singurul cuțit de pe insulă, este liderul cercetaşilor care devin vânători, făcându-şi propriile sulițe şi vâneaza porci pentru hrană. Însă un instinct vechi însămânțat în oameni îi fac pe aceștia să găsească plăcere şi mândrie în omorârea porcilor.
Pe de altă parte, Ralph şi Piggy sunt preocupați doar de fum, care este singura lor şansă să scape, şi privesc cu dezamăgire activitatea vânătorilor.
Deoarece Jack şi Ralph nu se înțeleg, băieții se împart în două extreme, majoritatea urmându-l pe Jack, deoarece grupul lui le asigură hrană şi protecție. Singurii care nu le cedează sunt Simon, Ralph si Piggy, care rămân pe partea lor de insulă, preocupându-se doar cu întreținerea focului.
În scurt timp după despărțirea grupului în două părți, vânătorii consideră prezența lui Ralph ca un potențial pericol, aşa că iau decizia de a-i vâna grupul. Primul atac dat noaptea devine însă un eşec total. Simon fuge în pădure unde halucinează şi se întâlneşte cu ,,Împăratul muştelor”, care îi spune despre cruzimea la care nişte simpli copii au ajuns. La scurt timp, Simon moare într-un ritual al vânătorilor, unde este confundat cu ,,bestia” care stă în vârful muntelui.
Ralph şi Piggy merg să-i înfrunte verbal pe vânători, iar Roger îl omoară pe Piggy lăsând un bolovan să cadă la vale, strivind totul în cale.
Fiind ultimul rămas, Ralph încearcă să se infiltreze în celălalt grup, pentru a afla ce planuri au în legătură cu el. El este trădat şi fuge în desişuri pentru a se ascunde, dar tot grupul îl vânează. Fuge prin iarba deasă şi printre copaci până ajunge în cealaltă parte a insulei, unde spre norocul tuturor, un ofițer naval a ajuns pe uscat, văzând fumul care se ridica de pe insulă. Acesta, văzând haosul
creat, i-a luat pe navă şi i-a adus înapoi la civilizație.
În concluzie, acest roman ne arată o sămânță a păcatului adânc înfiptă în noi, din cele mai vechi timpuri ale strămoşilor noştri.
NICOLAE POPOVICI












