Mica Unire de la 1859, Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.
Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul Partidei Naționale, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate.

Prof. Bogdan Cosmin
Dl Bogdan Cosmin, profesor al Liceului Teoretic Onisifor Ghibu, ne-a vorbit despre Mica Unire: „Ce a început in 1859 a sfârșit 1919. 60 de ani datorită unei conjuncturi istorice favorabile (slăbirea imperiului Otoman si ciocnirea celor trei sfere de influență ale marilor trei imperii preluate in spațiul românesc: Imperiul Rus, Austriac și bineînțeles cel Turc). Conjunctura in care politicienii români au jurat cu multă pricepere, folosindu-i pe unii împotriva celorlalți, dezvoltând primul regat român, care va sfârși prin a îngloba și celelalte provincii locuite principal de români. Dacă Unirea de la 1859 a fost fără îndoială un DA al Franței mai ales către români, este meritul elitei românești că a știut ce să facă cu acest dar”.
ADRIAN BĂLAN, GEORGE LUPUŢ










