Andrada Jurca, în vârstă de 16 ani, elevă la Liceul Teoretic Lucian Blaga, practică un instrument muzical pentru plăcerea de a cânta.
ANDRADA JURCA
Reporter: Care sunt preocupările tale zilnice?
Andrada: Bineînţeles, merg la şcoală în ficare zi, la cursuri. După ore încerc să mă grăbesc acasă, în special în această perioadă a tezelor. Nu învăţ excesiv de mult, dar mă străduiesc. Mă grăbesc să-mi termin temele ca să pot cânta la chitară. Cred că îmi deranjez vecinii, deoarece cânt până târziu, dar până acum nu s-a plâns nimeni.
Reporter: De ce ai ales să cânti la chitară şi nu la alt instrument sau să practici un sport?
Andrada: Am avut o atracţie pentru acest instrument încă de când eram mică. Ascultam melodii cântate la chitară şi mi se părea genial. Îmi plac şi alte instrumente cum ar fi pianul, dar deocamdată am decis să răman la chitară. Cu privire la sport, îmi place să joc volei sau fotbal, ştiu să înot şi multe altele, dar nu aş putea face o performanţă în acest domeniu.
Reporter: De cât timp faci chitară?
Andrada: Iau lectii de chitară de un an, deci sunt începătoare.
Reporter: Ai realizări până acum?
Andrada: Din păcate nu am participat la niciun concurs până acum, dar am cântat în faţa unui public şi asta este o realizare pentru mine.
Reporter: Cum reuşeşti să îţi împarţi timpul între şcoală şi lectiile de chitară?
Andrada: Totul ţine de organizare. Mi-am alcătuit un program care să îmi permită să le pot face pe toate.
Reporter: Cine este profesoara ta de chitară?
Andrada: Profesoara mea se numeşte Ioana Şandor, predă lecţii de chitară, pian şi canto vocal. De asemenea, este profesoară de muzică la scoala la care merg, Liceul Teoretic Lucian Blaga. Este o persoană foarte sociabilă şi optimistă şi are o voce incredibilă.
Reporter: Ce pasiuni mai ai, în afară de acest instrument muzical?
Andrada: Îmi place să pictez, de obicei peisaje sau pur şi simplu să desenez, iar câteodată scriu tot felul de poveşti sau monologuri.
Reporter: Ai început din propria iniţiativă sau te-a împins cineva să cânţi?
Andrada: Pot spune că am început din propria iniţiativă. M-a influenţat și faptul că tatăl meu a luat lecţii de chitară când era mic, dar a renunţat şi am simţit că trebuie să continui eu asta. Aşa că l-am tot bătut la cap să îmi cumpere o chitară şi el m-a pus să promit că nu voi renunţa. Am bătut palma şi uite-mă acum un boboc în această lume a muzicii.
Reporter: Ai de gând să renunţi la acest instrument muzical?
Andrada: Au fost unele momente în care am spus că trebuie să pun chitara deoparte, dar nu am putut să o fac. Chiar dacă lucrurile nu ies mereu aşa cum ar trebui, viaţa merge înainte.
a consemnat DALIA PANTEA
DALIA PANTEA
LOGO paper 