Ziua Internațională a Muncii reprezintă, pentru majoritatea occidentalilor, o altă zi liberă, mai degrabă decât o aniversare de importanță istorică. Transformată într-un mare eveniment de autoritățile comuniste din Europa de Est, data de 1 Mai și-a piedut în Europa o mare parte din semnificația ideologică inițială.
Asadar, Ziua muncii a aparut in anul 1886, odata cu manifestarea a sute de mii de muncitori care au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite pentru a câștiga dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului, însă cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago. Dar ziua de 1 mai a devenit cunoscută pe întreg mapamondul în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago. Numărul greviştilor se ridicase la peste 65.000.
În urma acestor manifestari, 1 mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internațională a Muncii.
În țările comuniste, ziua de 1 Mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoțită de defilări propagandistice. În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialista în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 Mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe. După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte.
Există şi anumite tari care fac excepţie, de exemplu Australia, Elveţia şi Statele Unite, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială.
GABRIELA AGA
GABRIELA AGA
Foto: Andrei Ţiburcă
LOGO paper 