Ziarul „Adevărul” a publicat recent un interviu cu prof. Radu Gologan, care pregăteşte de mai mulţi ani lotul de elevi români pentru olimpiada internaţională de matematică. Textul este o analiză la zi a condiţiei învăţământului preuniversitar românesc. Redăm în continuare câteva fragmente din acesta.
Prof. RADU GOLOGAN, Sursă imagine: http://www.nouarepublica.ro
Poveste din Bronx
„Problema învăţământului nostru este, de fapt, nivelul cel mai de jos, care este extrem de slab. Până şi nivelul mediu e acceptabil, dacă ne comparăm cu lumea occidentală. Dar dacă vom compara o clasă slabă de-a noastră cu nivelul cel mai de jos al învăţământului din Bronx (SUA), ca să dau un exemplu la întâmplare, elevii noştri ştiu mult mai puţin. Le lipseşte educaţia utilă în viaţă. Un american, chiar foarte slab pregătit, ştie ce înseamnă dobândă, ce e un ATM de la care scoţi bani, ce înseamnă cumpăratul unei case… chiar dacă e amărâtă. Or, la noi, un copil cu nivelul cel mai de jos nu a făcut şcoală deloc şi nu ştie nimic.”
Goana după note
„Profesorii ajung, în foarte multe situaţii, sclavii părinţilor. De aceea există atât de multe cereri de a schimba profesori în gimnazii. Pentru că sunt note prea mici. Părinţii vor note mari, pentru că acelea contează la admiterea la liceu. Şi după aceea descoperă că alţii, cu note mult mai mici, sunt mult mai buni. Iar ei nu mai pot face faţă”.
Made in America
„Cred că sistemul american a reuşit un pas mare înainte. Nu în sensul de a merge spre excelenţă, ci în sensul de a ridica acea clasă de jos. Ajută pe oricine să poată deveni curând un executant corect. Să se poată descurca în viaţă, să poată face o meserie, chiar dacă foarte simplă: să poată să ponteze, să poată pune un cod pe calculator, să poată să măsoare când pune un fier-beton sau să poată tăia o scândură când îşi face o casă… Or, la noi întâlneşti oameni care nu ştiu nimic: lucrează de 10 ani pe şantier şi nu sunt în stare să vadă un proiect!”
Încremenire în proiect
„Modul de gândire efectiv, modul în care se creează sinapsele, dacă vreţi, la specia umană, s-a schimbat mult în ultimele decenii. Şi se schimbă în continuare. Poate datorită influenţei sistemelor de comunicare, care au devenit extrem de rapide. Iar copiii fac cunoştinţă cu aceste sisteme de la prima vârstă. Iar noi, ca educatori, am rămas încremeniţi în proiect, cum se spune. Vrem acelaşi lucru şi vrem cu aceleaşi metode, în timp ce un copil de azi nu înţelege de ce să-nveţe pe de rost, când el oricând are acces la acea informaţie.”
Dintr-a şasea în jos
„Din clasele VI-a, a VII-a mai precis, începe să se strice totul. Sigur că unii or să spună că e din cauza vârstei, că ajung la pubertate şi încep să facă prostii. Dar eu cred că e vorba de sistemul de şcolarizare, care începe să le impună tot felul de examene care devin formale şi totul se transformă într-un joc şi într-o dorinţă teribilă a şcolii, a elevului, a părinţilor mai ales, de a avea note mari cu orice chip şi de a învăţa formal pentru examenul care urmează”.
Impredictibil
„Clasa medie trebuie educată în aşa fel încât să poată oricând să schimbe domeniul de activitate. Pentru că viitorul va schimba foarte repede meseriile şi numărul de oameni implicaţi în diverse domenii. Ştiu eu ce va fi mâine? Poate va fi un sistem prin care oamenii vor fi număraţi pe stradă cu tableta. Şi vor trebui să fie oameni care să apese pe tabletă şi să-i numere. Să vadă cum sunt parcate automobilele… Dar dacă oamenii nu au nişte cunoştinţe cât de cât, nu vor putea să facă asta”.
Pe de rost
„Nu poţi să-i spui copilului, învaţă până mâine cinci strofe pe de rost, pentru că răspunsul lui va fi: «Dar de ce să le învăţ pe de rost? Le am pe calculator, pe tabletă, pe telefon… Pot oricând să scot telefonul şi să le recit dacă am nevoie». S-a întâmplat deja în învăţământul anglo-saxon, şi se vede asta şi în statele din Asia care au fost dominate de acest sistem: copiii ajung la vârsta de 15-16 ani şi nu cunosc necesitatea unei demonstraţii. Pentru că sistemul anglo-saxon presupune să tragi concluzii din câteva exemple”.
Interviul integral poate fi citit la adresa: DIN CLASA A ŞASEA ÎNCEPE SĂ SE STRICE TOTUL
LOGO paper 