Uneori, o carte reuseste sa transpuna individul in timpul povestit mai bine decat orice ecranizare. Acesta este si cazul romanului epistolar al lui C.S. Lewis, care trateaza pshiologia umana cu o subtilitate debordanta, analizand in profunzime cele mai ascunse scopuri si motivatii care stau in spatele faptelor cotidiene. Succesul cartii este dat de abordarea plina de umor a unui subiect foarte serios.

DENISA MOLDOVAN
C.S. Lewis, autorul si al „Cronicilor din Narnia”, a conceput aceasta carte sub forma a 31 de scrisori ale unui drac batran si experimentat, pe nume Sfredelin, catre nepotul sau, Amarel, diavolul-novice pe care il invata cat mai multe siretlicuri despre pshihologia umana.
Lui Amarel i s-a dat un “pacient” englez, tanar, care traieste in timpul celui de-al doilea razboi mondial, pentru a-l castiga pentru iad prin pervertirea continua a intentiilor si gandurilor sale. Fiind lipsit de experienta, la inceput Amarel nu stie intotdeauna unde sa impunga omul pentru a avea cat mai mult succes, dar Sfredelin il mustra draceste, il dadaceste cu o afectiune ipocrita si ii vinde mereu ponturi bune din experienta sa de subsecretar al Iadului.
Printre aspectele dezbatute de draci in scrisori se numara si materialismul, ateismul si crestinismul, angoasa, plictiseala, razboiul, placerile si viciile, relatiile interpersonale si desigur, dragostea. Amarel incearca sa se foloseasca de toate aceste concepte pentru a manipula tanarul, profitand de slabiciunile pe care acesta nu si le stie stapani si sperand la pervertirea punctelor sale forte. Caderea pare a fi posibila din orice punct al evolutiei umane, cu putina indemanare draceasca si neatentie omeneasca.
Luptand in mod continuu cu ispitele lui Amarel, pacientul are perioade de suisuri si coborasuri. Cine castiga lupta si unde ajunge invinsul veti putea afla doar dupa citirea cartii.











