Elevii clasei a XI-a B ai Liceului Onisifor Ghibu, însoţiţi de doi profesori, au făcut marţi, 31 ianuarie, o vizită la Muzeul „Aurel Lazăr” din Oradea. Ei au fost fascinaţi de costumele populare, care se purtau cu ani în urmă, dar şi de accesorile pe care le purtau femeile în trecut.
ALINA TIRITEU
Doamna etnograf Simona Bala a povestit despre fiecare costum din zona Bihorului. Fiecare zona avea un costum simbolic. Ornamentele de pe costumele populare simbolizau zona de unde se trage persoana care il purta, dar si bogatia zonei respective.
M-am aflat si eu printre cei care au vizitat muzeul si am fost incantata sa aflu lucruri pe care pana atunci nu le stiam despre anumite zone ale Bihorului. Am aflat ca femeile mai in varsta si vaduvele purtau haine de culoare inchisa, iar cele tinere de culoare deschisa. Culoarea baticului sau carpei ilustrează varsta aproximativa a femeii.
Doamna Bala ne-a povestit cum se faceau pregatirile pentru o nunta si nunta propriu-zisa in acea vreme.
Costumul popular femeiesc cuprinde batic, ie, cojoc, poale, zadie si incaltaminte.Toate aceste se schimba in functie de importanta zilei, varsta si statutul social al femeii. Imbrăcămintea tradiţională a ajuns la un şir de variante, care diferă după material, croială, ornamente, culoare.
Femeile căsătorite şi cele în vîrstă respectă anumite principii în realizarea costumului, preferînd culori mai reţinute, modele de croi mai arhaice şi modeste. Fetele tinere purtau costume naţionale de culori mai deschise şi aprinse. Încălţămintea femeilor depindea de ocupaţie, de anumite împrejurări, de anotimp, de vîrstă, de starea social-economică . Femeile sărace purtau opinci şi ciorapi de lînă. La sărbători ele purtau pantofi, sandale sau ghete. Costumul femeiesc la anumite ocazii era completat cu traistă.
Sunt de parere ca fiecare persoana ar trebui sa viziteze muzeul etnografic, pentru a cunoaste obiceiuri, tradaditii si simboluri din trecut. Ar fi bine sa ne amintim de trecut.
LOGO paper 