Vi s-a întâmplat vreodată să vă povestească părinții despre o vreme când tinerii stăteau în coadă la bibliotecă, când se cereau să părăsească cursurile mai devreme ca să citească sau să se întâlnească cu prietenii, să lectureze?
Aceste vremuri se pare că au apus, iar din 1877 de biblioteci comunale, puține mai sunt funcționale, conform unui documentar realizat de către Recorder.
Autoritățile arată degetul cel mai des către omul de rând pentru această situație, lucru care nu face decât să suscite alte întrebări. Ce a cauzat acest fenomen de dezinteres? Cine mai citește și de ce? Acest lucru reprezintă o problemă ce necesită o soluție sau ține de o evoluție a secolului XXI?
Pentru a afla cine mai citeste, am realizat un sondaj in randul colegilor noștri și am descoperit ca majoritatea celor care citesc in timpul liber sunt fetele. Băieții care citesc sunt mai interesati de romane psihologice și de dragoste și mai putin de actiune, comedie, istorie și stiinta.
Aproximativ 50% dintre adolescenti nu citesc, fapt ce conduce la intrebarea: de unde porneste dezinterestul.
Dezinteresul, din experienta noastră, porneste de la anturaj. Niciodata nu am stat cu prietenii mei sa dezbatem carti, ci mai degraba sa stam la o vorbă despre filme sau intamplari.
Totodata, datorita scolii și mediului in care mi-au fost prezentate cartile, am ajuns sa le asociez cu lucruri neplacute și plictisitoare, fapt ce nu a ajutat sa-mi starneasca interesul.
Curiozitatea mi-a fost stimulata mai usor de jocurile video, posibil pentru că scoala, un mediu ostil, le defavoriza, dar poate ca as fi fost mai predispus la citit daca as fi avut un exemplu in acest sens acasa.
Se pare însă ca bibliotecile nu și-au incetat activitatea, fapt dovedit de bibliotecara scolii noastre, doamna Florica Roibu, care a activat în cadrul Lunii Internaționale a Bibliotecilor Școlare și ne-a oferit o privire in culisele proiectului în care s-a implicat.
”Octombrie, Luna Internațională a Bibliotecilor Școlare, oferă bibliotecarilor din întreaga lume posibilitatea de a alege o zi, o săptămână sau toată luna pentru a le celebra și a evidenția importanța acestora. Este importantă deoarece încurajează învățarea, dezvoltarea culturii generale a copiilor, constituie momentul oportun în care copiii să își viziteze propria bibliotecă școlară și să răsfoiască varietatea de cărți disponibile.
Importanța Lunii Internaționale a Bibliotecilor Școlare constă și în faptul că acestea încurajează copiii să citească o varietate de povești, autori și surse. Există povești care au fost transmise de mai multe generații despre trecut, care ne învață despre valorile și cultura umană și ne ajută să aflăm mai multe despre diferite țări din întreaga lume. În afară de plăcere, lectura este, de asemenea, o modalitate cheie de a îmbunătăți vocabularul, punctuația, gramatica și ortografia copiilor și le stimulează imaginația.
Într-o epocă în care tehnologia și materialele de învățare evoluează rapid, bibliotecile școlare pot ajuta copiii și profesorii să fie la curent cu noutățile apărute.
În Luna Internațională a Bibliotecii Școlare, putem iniția activități interactive și discuții pentru a scoate în evidență importanța bibliotecii în viața școlii, în procesul instructiv-educativ, copiii pot lectura individual, dar se pot organiza și activități de lectură în grup și lectură ghidată.
Luna Internațională a Bibliotecilor Școlare reprezintă oportunitatea de a împărtăși tuturor experiențele noastre indiferent de cât de mare sau de mică este biblioteca școlii noastre, fiind importantă implicarea acesteia în activitățile desfășurate în școală”, ne-a declarat dna Florica Roibu.
Doamna Ionela Belbe, psiholog la Colegiul National Onisifor Ghibu Oradea, susține că „cititul porneste in familie”, iar un copil deseori emulează comportamentul părinților, inclusiv cititul. Curiozitatea poate porni de acasă în circumstanțe favorabile, iar această curiozitate poate deveni pasiune pentru lectură.
Asadar, cum faci sa-ti placa lectura? Cititul ar trebui in primul rand sa fie o placere, deci nu o fă obligat, ci pentru ca iti doresti. Fa-o intr-un spatiu confortabil, cu o ceasca de ceai și lumina calduroasa, dedica-ti un mic spatiu in acest sens.
Unii prefera sa citeasca la calculator, lucru ce reprezinta o tranzitie a secolului XXI, de la carte la ecran. Unor oameni le displace sa tina o carte în mână, față de a consuma o poveste de pe un monitor in forma unui videoclip, dar e posibil ca acestia sa aiba de pierdut.
Doamna Ionela Belbe ne spune, conform neurofiziologiei, ca cititul activeaza o parte specifica a creierului ce nu poate fi stimulata altfel și ne poate ajuta sa avem o imaginatie mai bogata și un creier mai sanatos.
Ca o concluzie provizorie, putem spune ca, indiferent daca cititul a trecut de la cozile la bibliotecă la acces nelimitat, acesta isi păstrează valențele și inca reprezinta un lucru valoros și in societatea de astazi.
ANDREI SÎRB, ALEX POPA
LOGO paper 