Autoportret

Sunt Vanessa, „tipa cu păru’ verde” sau aia care se îmbracă numai în negru.

Nu aș fi crezut că poate chiar am să mă pun și am să scriu pentru site; de obicei, mă las de ceva chiar înainte să încep sau imediat după.

Nu știu ce gândesc sau cum mă văd alții, ca să pot să „țâp” niște idei generale deja știute de unii despre mine, în așa fel încât să nu-mi arăt de fapt propria față. Să te descrii în fața unor necunoscuți e o mare prostie, ajungi să fii vulnerabil fără să ți dai seama.

Nu o să dau informații despre mine care nu v-ar interesa, dar, din păcate, într-un articol scris nu am opțiunea „Trimite un Tellonym” ca să vă răspund. Oricum, câți ați fi interesați?

Site-ul atrage în mare parte public tânăr, adolescentin, iar site-urile de socializare precum Instagram fac același lucru și, chiar și acolo, când pui un status din plictiseală la story și ceri să ți se pună întrebări, lumea nu este interesată decât de relații,sex și vicii. Nu răspund la întrebări de felul ăsta. „Câte piercing-uri ai?”, „Te-au durut?”, „Ai tăi te lasă să faci asta?”

Să-ți străpungi pielea cu un ac nu poate să doară deloc, nu?

Acum, nu mai am părul verde, nu mai sunt teroarea de la orele de biologie. Însă nu promit nimic, nu se știe când apar cu o nouă culoare ciudată în păr, un alt tricou „de teroare… îngrozitor” sau un nou piercing. O să continui să fiu ultima din clasă… sau poate nu, o să continui să nu mă ridic la nivelul așteptărilor unora, pe care, poate, în sinea mea, consider că l-am depășit și o să continui să-mi susțin imaginea.

Desigur, știu că pân’ la urmă e destul de urât din partea mea că sunt atât de egoistă încât să mă gândesc și la mine și să spun: „Mie-mi place părul meu. Nu-l voi vopsi cum doriți dumneavoastră. Vă rog frumos să-mi acceptați propriul concept despre frumusețe.” Nu?

Zic „egoistă” pentru că ce deranjează pe restul este aspectul meu. Nu văd cum ai putea să te uiți la mine ca la un monument restaurat de cel mai nepriceput arhitect, ca să-ți spui mereu: „Ah, aici trebuie să schimbi ceva la tine”.

Să mă apăr e egoist. Dar înțeleg că nu toți avem aceleași gusturi și că nu toți agreăm unele lucruri. Nici mie nu-mi place stilul vestimentar al celor cu „Colaj MANELE vechi” și „Ian și Azteca” ascultat pe repeat și pus la favorite în playlist – bine, vorbesc doar de cei care adoptă prea-cunoscutul stil de „bombardier / cocalar” sau „traper român”.

Sunt persoane care ascultă genul ăsta de muzică și nu se îmbracă precum am spus mai sus. Însă asta nu o să mă facă să spun un lucru de „n”-șpe mii de ori, ca atunci când îți spune mama să-ți faci curat în cameră sau să duci gunoiul, nu o să ți spun să te schimbi, să asculți altceva sau să te îmbraci altfel.

Poate o să încerc să-ți aprind interesul pentru alte lucruri, care nu țin de domeniul bombardierilor. O să schimbăm opinii ca tot omul și o să vorbim civilizat. O să avem păreri și o să ni le exprimăm într-o manieră drăguță și nu o să ne supărăm.

Cu metaliștii la fel, nu contează cum te îmbraci. Îmbracă-te cum vrei, atât timp cât la școală sau in alte instituții precum aceasta nu vii îmbrăcat strident (negru fiind o non-culoare ce nu atrage atenția) sau cu haine ce îți îmbracă cadavrul de abia pe jumătate.

Nu voiam să îndrept subiectul spre muzică, așa mi-a venit.

Acum, după ce cred că am terminat, mă voi întoarce la calculator, „să bag un Lol cu băieții pe discord” și să ascult mix de raggae ca să nu fac flame pentru că Yasuo feedează mid-ul din nou.

VANESSA TOTOREAN

Vanessa Totorean

VANESSA TOTOREAN

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: